Categorii
Analize Piata Auto

Piața internă de mașini second-hand a scăzut cu 40% față de anul trecut

Analiza datelor statistice MAI, privind înmatriculările de autoturisme, realizată de Autobis pentru primele 6 luni ale anului arată că piața auto second-hand a fost afectată la fel de mult precum cea de mașini noi, cu efecte economice ușor de măsurat. Una dintre concluziile studiului Autobis făcut pe aceste date confirmă faptul că măsurile guvernului de stimulare a vânzărilor de automobile noi (timrbul de mediu și Rabla) au condus la efecte contrare.

După 6 luni și aproape tot atâtea de aplicare a timbrului de mediu, plus o lună de aplicare a noului Program Rabla, piața auto a scăzut dramatic, într-un an în care prognozele inițiale erau optimiste, jucătorii din piață sperând măcar la o stagnare a vânzărilor.

În ciuda concluziilor unor articole, analize și comentarii mai puțin aprofundate asupra cifrelor statistice ale MAI (DRPCIV), apărute în ultima perioadă, ambele segmente ale pieței auto (mașini noi și mașini second-hand), la fel de importante în opinia noastră, au scăzut în comparație cu anul trecut și mai ales, în comparație cu anii de boom economic.

Piața totală de automobile second-hand, extrem de importantă pentru fluxul complet al pieței, inclusiv pentru crearea de oportunități pentru piața de mașini noi, prin ciclul de vînzare – revânzare (de exemplu: o companie nu-și va reînnoi flota decât atunci când va reuși să vândă flota veche în condiții legale și comerciale corecte) a coborât la un nivel mediu lunar de circa 33.000 de unități, cel mai scăzut nivel de la intrarea României în UE. Efectele acestei scăderi sunt dezastruoase atât pentru industriile conexe (service, carburanți, uleiuri, piese auto, asigurări etc.), cât și pentru încasările bugetare (taxe de înmatriculare, impozite, taxe de drum, TVA), scăderea medie fiind de 25% în comparație cu anul 2012. Chiar dacă în ultimii 5 – 6 ani au existat fluctuații între importuri și reînmatriculări, în funcție de modificările legislative, totalul pieței de autoturisme rulate s-a menținut, până anul trecut, la un nivel de peste 40.000 de unități lunar. Odată cu introducerea timbrului de mediu, aceasta a scăzut de la 54.000 mașini în decembrie anul trecut, la 32.000 de mașini în ianuarie 2013, iar nivelul s-a menținut scăzut pe parcursul ultimelor luni. Practic, cea care a suferit cel mai mult a fost piața internă de mașini rulate, politica de taxe (timbrul de mediu) împingând cumpărătorii către importuri. Scăderea netă a pieței de autoturisme rulate la 6 luni a fost de 36.835 autoturisme, adică tot atâtea mașini care nu au mai generat venituri în economie. Scăderea procentuală a volumului în primele 6 luni a fost de 15,5%, această valoare fiind dată, de fapt, de blocarea pieței interne de mașini rulate. Reînmatriculările (vânzările de mașini rulate pe piața internă) au fost cu 40% mai puține în primul semestru din 2013, față de perioada similară din 2012. Cauza principală este introducerea taxei de timbru și pentru aceste mașini, în unele cazuri valoarea acestei taxe fiind aberantă. 

Segmentul de autoturisme rulate importate a avut o creștere relativ mică, de 16%, față de 2012, pe fondul modificării politicii de taxe, respectiv odată cu diminuarea serioasă, din luna martie, a cuantumului taxei de înmatriculare (timbrul de mediu) pentru mai multe categorii de mașini (non-Euro, Euro1 și Euro2). Cu toate acestea, nivelul importurilor de autoturisme second-hand este departe de nivelurile înregistrate în anii de vârf, 2008 – 2010, când au fost înmatriculate și peste 50.000 de mașini rulate din import într-o singură lună.

Categorii
Analize Legislație Piata Auto Taxa Auto

Marea Taxă de Timbru și Noul Program Rabla au îngenuncheat piața auto

O scădere fără precedent a pieței auto din ultimii 4 ani s-a înregistrat în luna mai, și această evoluție se prefigurează și pentru iunie. Motivele nu mai sunt un secret pentru nimeni: noile politici de taxe și de mediu destinate industriei auto.

Înmatriculările din luna mai au fost cu 47% mai puține decât cele de anul trecut, scăderea fiind cea mai mare pentru o singură lună, de la declanșarea crizei din 2009. În primele luni din 2010 se înregistrau scăderi între 50 și 80%, însă ulterior, ritmul de scădere s-a calmat. Acum, conjunctura extrem de nefavorabilă a adâncit major piața auto, în ciuda speranțelor unor jucători de a beneficia de avantaje de pe urma celor două măsuri ale guvernului Ponta: Marea Taxă de Timbru și Noul Program Rabla. Am scris acest din urmă program cu majuscule pentru că prezentarea sa la momentul inventării noilor condiții s-a făcut cu atât de mare suficiență, încât părea că va genera o explozie de vânzări pe piața auto. Incapacitatea de a implementa de la cap la coadă oricare măsură coerentă pentru a stimula piața auto și-a spus cuvântul și aici, și iată că după aproape jumătate de an, avem o scădere record în mai, o diminuare anualizată de 20%, când toată lumea spera că mai rău decât în 2012 nu se poate, avem o piață auto internă blocată, astfel că nu poate fi închis cercul mecanismelor de piață vehicule rulate – vehicule noi. Ba mai mult, avem și o creștere a importurilor de mașini second-hand pe segmentele cele mai poluante, euro 1 și euro2.

Nu se mai cumpără nici premium

Dacă analizăm cifrele pentru fiecare marcă, observăm că nici măcar mărcile premium nu mai fac față acestei crize profunde de pe piață. Cu excepția Mercedes-Benz și Mini (nu punem la socoteală Lancia și Lexus, care au vândut 4 și, respectiv, 5 mașini), toată lumea a ieșit cu minus. Avem pierderi masive de clienți, de peste 50%, la nu mai puțin de 10 mărci, dintre care cel puțin 3 sunt mărci de volum (Chevrolet, Skoda și Renault), celelalte fiind mărci destul de prezente pe piață (Volvo, Citroen, Suzuki, Subaru, Seat, Nissan și Alfa Romeo). De asemenea, cele mai mari două mărci de pe piață, Dacia și Volkswagen, au scăzut cu peste 40 de procente. Mesajul acestei situații este descifrat cu ajutorul Noului Program Rabla. Cei mai mulți dintre clienții mărcilor de volum așteptau și un tichet Rabla. Acesta nu mai vine, deoarece nu doar că au fost alocate puține anul acesta, dar s-au distribuit doar un sfert din ele. Adică doar circa 5.000 de mașini pot fi cumpărate cu discountul de 1.500 de euro acordat de guvern pe baza voucherelor.

Prognoză de vânzări în 2013: 50.000 de autoturisme

Raportările APIA (vânzări declarate) confirmă și ele situația dramatică. Livrările mărcilor autohtone (Dacia și Ford) au o scădere de peste 50%, iar cele de mașini importate au un minus de 34%. Singurele două modele cu succes la public sunt Dacia Sandero, un veritabil hit al acestui an, și Hyundai i20, o mașină care are un discount uriaș în acest moment.

Din acest punct, soluțiile sunt, probabil, foarte puține, iar celelalte măsuri ale guvernului (deducere TVA, deducere leasing etc.) contribuie și ele la amânarea sau chiar anularea deciziei de achiziție de vehicule. Dacă scăderea de până acum, 20%, se va menține până la sfârșitul anului (ceea ce este dificil de realizat), piața va ajunge într-un punct incredibil, de aproximativ 50.000 de autoturisme vândute.

Cea mai mare scădere din Europa

În contextul pieței europene, România a reușit și aici să atragă atenția, cu cea mai mare scădere din luna mai. Piața europeană de automobile este în continuare în criză și fiecare stat face eforturi pentru a contracara efectele acestei crize. Sunt câteva țări care reușesc să vândă în creștere în continuare. Marea Britanie, în special, deoarece este o piață mare, cu efecte proporționale în Europa, dar și Finlanda, Estonia, Ungaria, Belgia, Slovenia și Suedia sunt pe plus, iar Danemarca, Slovacia și Grecia au scăderi apropiate de zero. La polul opus, se găsesc Austria și Franța, cu -10%, apoi, Irlanda, Bulgaria și Olanda, cu scăderi ceva mai mari, de 20 – 30%, iar la coada clasamentului Cipru și România, cu peste 40% mai puțin decât în luna mai din 2012, în contextul în care știm bine situația din Cipru. Dacă ținem cont de faptul că în România exsită stabilitate economică, sunt prognozate chiar și unele creșteri mici la nivelul consumului, singurele explicații pentru ceea ce se întâmplă țin de două lucruri: activitatea celor care vând mașini și politica de taxe și subvenții.

Categorii
Analize Legislație Taxa Auto

Timbrul de mediu – cronica unui dezastru anunțat

Guvernul a ratat toate obiectivele noii taxei auto, denumită timbru de mediu: importurile SH au crescut, revânzările interne au scăzut, piața de mașini noi e în picaj și încasările bugetare sunt praf. 

Mai multe informații legate de piața automobilelor second-hand au fost difuzate în ultima perioadă, iar coroborarea acestora ne dă măsura erorii pe care guvernul a făcut-o în momentul în care a decis să aplice timbrul de mediu în noua formulă.

Dacă analizăm primele cifre legate de piața auto și timbrul de mediu după o lună de la introducere observăm că, din păcate, lucrurile stau mai rău decât ne-am așteptat.

În primul rând, a fost publicat nivelul încasărilor din timbrul de mediu pe prima lună după aplicarea acestuia. Ministerul Mediului a susținut că încasările s-au dublat în comparație cu lunile ianuarie – februarie (aproximativ 65 milioane lei în fiecare perioadă). Dincolo de formularea incorectă (încasările au fost aproximativ egale în cele două perioade analizate), motivul volumului mai mare din martie este dat de amânarea achizițiilor în cazul celor care așteptau o taxă mai mică. Altfel spus, piața nu s-a comportat liniar, iar creșterea bruscă este una firească.

În al doilea rând, s-a publicat estimarea făcută de guvern pentru întreg anul, iar valoarea de 365 milioane de lei nu este deloc măgulitoare în raport cu estimările inițiale de circa 700 milioane de lei. Cu atât mai puțin în raport cu necesarul pentru despăgubirile din procesele cu vechea taxă, care se ridică la circa 400 milioane de lei.

Toate aceste lucruri au fost prognozate de jurnaliști încă de la primele informații legate de noul timbru de mediu. Dar mai mult decât atât, au fost făcute prognoze deloc îmbucurătoare privind vînzările de mașini, iar acestea se adeveresc și subliniază și mai profund eroarea făcută de guvern la introducerea timbrului de mediu.

Dacă analizăm vânzările de automobile rulate de pe piața internă, aici putem constata nivelul dezastrului: dacă în ultimii 5 ani reînmatriculările interne se situau la un nivel de mediu de 30.000 de tranzacții pe lună, în 2013 acestea au scăzut la jumătate. Din punct de vedere economic acest lucru aduce noi pierderi bugetare: taxe de înmatriculare, impozite, asigurări etc. Bugetarii de la direcțiile de înmatriculare riscă să rămână șomeri, iar investițiile făcute în unele sedii vor deveni inutile. Mai mult, cei care își programaseră să cumpere un vehicul nou, vânzându-l pe cel vechi, au renunțat, consecințele în lanț fiind mult mai mari decât se poate estima la prima vedere.

Importurile de automobile second-hand nu au scăzut, ci dimpotrivă, au crescut, ajungând la cel mai mare nivel din ultimii 3 ani. Problema majoră este că această creștere s-a produs pe seama achizițiilor de vehicule foarte vechi și foarte ieftine, care au condus la plata unui timbru de mediu mic. Guvernul tocmai a micșorat timbrul pentru vehicule non-eur și euro 1, și euro 2, din motive ce ne scapă. În luna martie au fost importate 11.300 de autoturisme mai vechi de 10 ani, dintre care 3100 sunt mai vechi de 15 ani. La polul opus, autoturismele mai noi de 5 ani, și care au adus încasări ceva mai mari ale timbrului de mediu reprezintă doar un sfert din totalul mașinilor importate, adică circa 4.800 de unități.

Vezi aici CALCULATOR TIMBRU MEDIU

Dacă privim și la situația vânzărilor de mașini noi din primul trimestru observăm tabloul complet: doar 3.300 de autoturisme în martie, puțin peste 11.000 în cele trei luni, cu 20% mai puține decât în dezastruosul an 2012.

Ca să concluzionăm, să spunem că timbrul de mediu (și în general taxa auto așa cum a fost ea gândită) trebuia să atingă patru obiective mari: să descurajeze importurile de mașini vechi, să stimuleze vânzările de mașini noi, nepoluante, să îndrepte atenția cumpărătorilor de SH către piața internă și să aducă venituri bugetare. Din analiza de mai sus rezultă că niciunul din aceste puncte nu a fost atins, ci dimpotrivă: a încurajat importurile SH, a adâncit criza de pe piața de mașini noi, a blocat reînmatriculările și a diminuat și bruma de încasări din anii trecuți.

Articol publicat și în revista Finanțiștii

Categorii
Analize Piata Auto

Timbrul de mediu găsește piața auto în genunchi: vânzările s-au prăbușit atât la mașini noi, cît și la second hand

După primele două luni din 2013, datele statistice arată că vânzările interne de mașini second hand s-au prăbușit pur și simplu, ca urmare a aberantei măsuri de taxare introdusă de la 1 ianuarie. Timbrul de mediu va menține această stare și va avea influențe serioase asupra pieței de mașini noi, care, în loc să-și revină sau măcar să se stabilizeze, va continua să scadă.

Nivelul reînmatriculărilor a scăzut dramatic în ianuarie și februarie, ca urmare a intrării în vigoare a taxei aplicate mașinilor deja înmatriculate înainte de 2007. Volumul înregistrat în primele două luni pe acest segment de piață este fără precedent în ultimii 10 ani. În același timp, importurile de mașini rulate nu scăzut simțitor, iar nivelul acestora se va menține și probabil va crește, ca urmare a intrării în vigoare a timbrului de mediu. Asta înseamnă că legislația din acest moment este total greșită.

Ca să explicăm mai bine care este fenomenul, să precizăm că nivelul mediu lunar al vânzărilor interne (reînmatriculări) de mașini second hand, adică mașinile cumpărate de la mica publicitate, din târguri, de la firmele specializate, a fost în ultimii 5 ani, de la intrarea în UE, de puțin peste 30.000 de mașini. Tendința a fost una crescătoare, în același ritm cu creșterea parcului auto și a vânzărilor de mașini noi. Acest nivel mediu și, în general, piața de second hand internă este un factor extrem de important pentru industria auto. Motivul este simplu: mișcările de pe acest segment generează clienți potențiali și bani pentru achiziția de mașini noi. O a doua consecință este legată de importurile de second-hand: cu cât scade piața internă de SH, cu atât crește piața de importuri. Și aici explicația este simplă. Românii au preferat întotdeauna o mașină „care a circulat afară” și atunci când taxele le-au permis, au ales importul.

 

Noua taxă ce se aplică mașinilor mai vechi de 5 ani blochează aproximativ jumătate din piața de reînmatriculări și stimulează exact importurile. În plus blochează ceea ce precizam mai sus: clienții potențiali și banii pentru mașini noi. În plus, scăderea totală a vânzărilor de mașini SH, ca și cea de mașini noi, nu face altceva decât să scadă dramatic încasările din taxe și impozite specifice: la înmatriculare, la impozitare, în benzină etc. Fără să existe o statistică precisă și o documentație în acest sens, credem că este o premieră pentru un stat din Europa modernă să taxeze circulația mărfurilor dintr-un segment suficient de drastic încât să blocheze piața și implicit capitalul, generând o pseudo prohibiție fiscală.

Pe ansamblu, întraga piață de mașini, noi și rulate, a ajuns la un nivel alarmant, cu 3.473 autoturisme noi, 16.255 importate și 18.190 revânzări interne, adică un total de circa 38.000 de autoturisme tranzacționate. Putem compara această valoare cu un alt indicator: piața totală de mașini rulate (import și intern), care s-a ridicat în ultimii 10 ani la valori de peste 40.000 și chiar 50.000 de autoturisme lunar, indiferent de situația economică a țării, acesta fiind de fapt necesarul și potențialul de mașini rulate al României.

În județe activitatea a înghețat 

Situația este și mai dramatică dacă analizăm vânzările pe județe. În primul rând, situația din București este destul de paradoxală. În condițiile în care populația din capitala României reprezintă circa 8 %, doar vânzările de mașini SH respectă proporția (circa 7% din total). În schimb, la mașini noi, Bucureștii acaparează 62% din piața totală a țării, iar nivelul reînmatriculărilor este de 21%. La polul opus, se găsește județul Alba, care se laudă cu un procent apropiat de cel din București, la importuri SH (5,3% – peste 800 de mașini SH de import înmatriculate), însă are doar 0,5% la vânzările de mașini noi din totalul țării, mai exact, doar 17 autoturisme noi au fost vândute în februarie în acest județ. Există însă județe cu un număr și mai mic de mașini noi vândute: în Sălaj au fost înmatriculate doar 4 mașini, în Mehedinți – 5, câte 7 în Gorj, Caraș Severin și Ialomița, numai 8 în Botoșani și Bistrița Năsăud și abia 10 unități în Olt. Aceste volume nu justifică nici măcar existența unui serviciu de înmatriculări, iar taxele încasate sunt mai mici decât cheltuielile necesare colectării lor. Comportamentul românilor din aceste județe este diferit: dacă în Ialomița nici mașinile SH nu reprezintă o alternativă, în Gorj s-au înmatriculat 673 mașini, ceea ce ne duce cu gândul mai degrabă la o filieră de import ce distribuie apoi mașinile către alte județe. Dacă raportăm aceste cifre la numărul de mărci și dealerii care le deservesc, ajungem la o concluzie șocantă: sunt dealeri care vând o singură mașină pe lună, din profitul căreia trebuie să-și plătească angajații, utilitățile și alte cheltuieli.

 

Categorii
1 Comentariu Analize Legislație

MAI își dă examenul incompetenței: propunere de suspendare a permiselor pentru cei care nu-și plătesc amenzile

O propunere legislativă ieșită din comun, probabil unică în lume, a fost lansată de Ministerul Afacerilor Interne (MAI), potrivit agenției Mediafax, citată de mai multe publicații. Propunerea încalcă în mod evident Constituția României, încercând limitarea unor drepturi pentru neplata unor obligații fiscale. Ordonanța de Urgență emisă de MAI are mai multe prevederi menite să completeze măsura introducerii taxei de înmatriculare (timbrul de mediu) pentru mașinile deja înmatriculate, pentru a elimina din trafic automobilele înmatriculate în Bulgaria, dar și pentru a face din amenzile rutiere venituri certe la bugetul statului. Dincolo de scopurile pe care actul normativ le are, mai mult sau mai puțin justificate, mijloacele prin care acestea ar trebui atinse sunt cel puțin discutabile.

Propunerea de OUG are în motivare o aberație juridică. „Necesitatea limitării de îndată a efectului juridic imediat al Deciziei Curţii Constituţionale nr. 500/2012, şi anume suspendarea de drept a dispoziţiilor art. 118 alin.  (3-1) din OUG nr. 195/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare” este unul dintre motivele pentru care această propunere de ordonanță a fost înaintată. Pentru cei care nu sunt la curent cu prevederile OUG 195, art 118, articolul 3 indice 1, acesta introducea o imensă discriminare, corectată de Curtea Constituțională. Articolul respectiv anula un drept constituțional, acela de atacare a unei sentințe dată de prima instanță. Dacă un cetățean sancționat de poliție contesta în instanță procesul verbal, hotărârea era definitivă. Curtea Constituțională a considerat că această prevedere este un abuz. Acum MAI vrea să nu pună în aplicare decizia Curții.

Mai departe, Guvernul vrea să colecteze amenzile rutiere. Scopul este unul corect, însă mijloacele prin care vrea să facă acest lucru sunt specifice dictaturilor. Permisul de conducere este un drept câștigat prin întrunirea unor condiții. Amenzile rutiere sunt sancțiuni administrative, fiscale, și sunt colectate de autoritățile locale. Este ca și cum ți s-ar restrânge dreptul la vot pentru că nu ți-ai plătit impozitele.

Circulația cu automobile înmatriculate în alte state este o altă problemă care ar trebui rezolvată de propunerea de ordonanță, dar care nu va fi rezolvată, deoarece ideile puse pe hârtie prin intermediul porpunerii legislative sunt ușor de atacat sau de ocolit. De exemplu, sunt scutiți de la înregistrare cei care sunt trecuți în certificatul de înmatriculare. LA fel, cei care au reședința în altă țară. Cei mai mulți români care au mașini cu numere de Bulgaria și-au făcut rezidență în această țară și circulă cu mașina proprie, nu cu procură. Polițiștii vor avea de furcă și cu aceste prevederi.

 Măsuri propuse:

–         Introduce măsura suspendării temporare a înmatriculării

–         Introduce obligația de notificare a înstrăinării mașinii, dar nu prevede cum se va face controlul acestei înstrăinări;

–         Introduce obligația de prezentarea a unui act privind titlul cu care se conduce mașina deținută de alte persoane;

–         Limitează la 30 de zile perioada în care românii și cetățenii cu domiciliul în România pot conduce vehicule înmatriculate în alte state

–         Se înființează registrul de evidență a mașinilor înmatriculate în alte state;

Citiți textul integral al propunerii

Ordonanţă de urgenţă

pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

Având în vedere Decizia nr. 500 din 15 mai 2012 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 118 alin. (3-1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice,  art. 34 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor  şi art. XVII din Legea nr. 202/2010 privind unele masuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 18 iulie 2012, prin care Curtea

Constituţională a declarat neconstituţionale prevederile art. 118 alin. (3-1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, text introdus prin art. X

din Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor,

Ţinând seama de:

– faptul că dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei; pe durata acestui termen, dispoziţiile constate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept,

– necesitatea limitării de îndată a efectului juridic imediat al Deciziei Curţii Constituţionale nr.

500/2012, şi anume suspendarea de drept a dispoziţiilor art. 118 alin.  (3-1

) din OuG nr. 195/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

– necesitatea evitării unei practici judecătorești neunitare în materie, în lipsa unei intervenţii legislative,

– în scopul garantării dreptului de a conduce autovehicule sau tramvaie de către persoanele care au formulat plângere împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei, până la rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârilor judecătoreşti,

– în considerarea faptului că neadoptarea de urgenţă a unor măsuri de ordin legislativ ar putea avea consecinţe grave asupra bunei funcţionări a instituţiilor implicate şi a gestionării activităţii în cauză, elemente care vizează interesul public şi constituie o situaţie de urgenţă şi extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,             

     Art. I  – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.670 din 3 august 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 6 alineatul (1), după punctul 29, se introduce un nou punct, pct. 29-1, care va avea următorul cuprins:

(29-1) suspendarea înmatriculării  – măsura de retragere provizorie a dreptului de utilizare a vehiculului pe drumul public, dispusă de către autoritatea competentă să realizeze operaţiunea de înmatriculare.

2. Alineatul (1) al articolului 10 se modifică şi va avea avea următorul cuprins:

(1) Este interzisă circulaţia pe drumurile publice a vehiculelor care nu corespund din punct de vedere tehnic, a celor al căror termen de valabilitate a inspecţiei tehnice periodice a expirat, a celor neasigurate pentru raspundere civila pentru caz de pagube produse terţilor prin accidente de circulaţie,

precum şi a celor a căror înmatriculare este suspendată.3. După alineatul (4) al articolului 11, se introduc patru noi alineate,  alin (4-1) – (4-4), care vor

avea următorul cuprins: 

(4-1) Fostul proprietar are obligaţia de a notifica în scris înstrăinarea vehiculului, în termen de 5 zile lucrătoare de la data transmiterii dreptului de proprietate, autorităţii competente, care va face menţiunea corespunzătoare în evidenţe şi va înscrie noul proprietar ca utilizator al vehiculului.

(4-2)  Notificarea înstrăinării se face prin declaraţie pe proprie răspundere din care să rezulte datele de identificare ale noului proprietar însoţită de   copia actului translativ de proprietate şi de copia documentului eliberat de organul fiscal al administraţiei publice locale care confirmă radierea vehiculului de pe rolul fiscal al fostului proprietar..

(4-3)  În situaţia în care noul proprietar nu solicită transcrierea transmiterii dreptului de proprietate în termenul prevăzut la alin. (4), operează de drept suspendarea înmatriculării vehiculului.

(4-4)  De la data înregistrării notificării prevăzute la alin. (4-1), la solicitarea instituţiilor interesate cu privire la deţinătorul/utilizatorul vehiculului, autoritatea competentă  transmite acestora datele noului proprietar.

4. După alineatul (4) al articolulului 17 se introduce un nou alineat, alineatul (5), care va avea următorul cuprins:

           (5) Vehiculele înmatriculate în România se radiază din oficiu în baza comunicării unei autorităţi străine care atestă înmatricularea acestora în alt stat.

     5. După  alineatul  (2) al  articolului  35 se introduce un nou alineat, alin. (2¹),  care va avea următorul cuprins:

„(2¹) Persoanele cu domiciliul ori reşedinţa în România care conduc pe drumurile publice un vehicul înmatriculat într-un alt stat sunt obligate să înmâneze poliţistului rutier, la cererea acestuia, alături de documentele prevăzute la alin.(2) un document doveditor al titlului cu care este deţinut

vehiculul, însoţit de o traducere legalizată în limba română, a acestuia.”

    6. Alineatul (4) al articolului 82 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(4) Autovehiculele şi remorcile înmatriculate în alte state deţinute cu orice titlu de persoane care au sediul, domiciliul ori reşedinţa în România, pot fi conduse pe drumurile publice pentru o perioadă de maximum 30 de zile de la data dobândirii titlului sau de la data înscrierii în evidenţa autovehiculelor şi

remorcilor înmatriculate în alte state.”     

7. După alineatul (4) al articolului 82,  se introduc două noi alineate, alin. (4¹) şi (4-2), care vor avea următorul cuprins:

„(4¹) La oprirea în trafic a vehiculelor prevăzute la alin.(4) poliţistul rutier verifică existenţa documentelor prevăzute la art. 35 alin.(2) şi (2¹). Datele referitoare la autovehicul şi  la  documentul doveditor al titlului cu care este deţinut vehiculul se înscriu în evidenţa autovehiculelor şi remorcilor

înmatriculate în alte state, care se ţine de către Poliţia Română. 

(4²) Dispoziţiile alin.(4) nu se aplică:

a) autovehiculelor şi remorcilor conduse de persoanele menţionate în certificatul de înmatriculare; 

b) autovehiculelor şi remorcilor cu care se efectuează, în condiţiile legii, transport rutier public de mărfuri sau persoane ori, după caz, transport în regim de închiriere sau serviciu de închiriere;

c) autovehiculelor şi remorcilor conduse de persoane aflate în raporturi juridice de muncă cu persoanele menţionate în certificatul de înmatriculare/care au calitatea de asociat, acţionar sau administrator, după caz, în raport cu persoanele menţionate în certificatul de înmatriculare;

d) autovehiculelor şi remorcilor utilizate în baza unui contract de leasing.”

8. La articolul 101 alineatul (1), punctul 18 se modifică şi va avea următorul conţinut:

“18. nerespectarea obligaţiei conducătorului de vehicul de a avea asupra sa documentele prevăzute la art.35 alin.(2) şi alin.(2¹).”9. La articolul 102 alineatul (1), după punctul 38 se introduce un nou punct, pct. 39, care va avea

următorul cuprins:

„39. nerespectarea dispoziţiilor art. 82 alin. (4);

      10. La alineatul (3) al articolului 102, se introduce o nouă literă, lit. f), care va avea  următorul cuprins:

“f) conducerea unui autovehicul a cărui înmatriculare este suspendată.”

11. După articolul 103 se introduce un articol nou, 103-1, care va avea următorul cuprins:

,,Art. 103-1

(1) Suspendarea exercitarii dreptului de a conduce autovehicule intervine de drept în situaţia în care conducătorul de autovehicul sau tramvai  sau, după caz,  proprietarul vehiculului ori deţinătorul mandatat nu face dovada achitării amenzii contravenţionale aplicate ca urmare a nerespectării prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, în termen de 90 de zile de la data comunicării

procesului verbal.

(2) Suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule prevăzută la alin. (1) încetează în următoarele situaţii:

a) la data prezentării dovezii achitării amenzii la sediul serviciului poliţiei rutiere pe raza căruia a fost săvârşită fapta;

b) la data achitării amenzii contravenţionale în condiţiile art. 28 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare;

c) în termen de 10 zile de la data transmiterii dovezii achitării amenzii printr-o altă modalitate decât cele prevăzute la lit. a) şi b) la serviciul poliţiei rutiere pe raza căruia a fost săvârşită fapta a.

12.  După alineatul (7) al articolului 109,  se introduce un  nou  alineat,  alin.  (7-1),  care va avea următorul cuprins:

,,(7-1) Odată cu constatarea contravenţiei şi aplicarea amenzii,  în situaţia în care plata acesteia nu se face pe loc, agentul constatator  completează  în procesul verbal şi înştiinţarea de suspendare a exercitării dreptului de a conduce autovehicule.”

13.    După alineatul (8)  al articolului 109 se introduce un nou alineat, alin (8-1),  care va avea următorul cuprins:

    ,,(8-1) Prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2001, cu modificările şi completările ulterioare, amenzile aplicate cetăţenilor străini sau cetăţenilor români cu domiciliul sau, după caz,  reşedinţa în străinătate, ori celor aplicate cetăţenilor români  pentru fapte săvârşite pe teritoriul altor state în condiţiile în care se cere transferul executării sancţiunii amenzii, se fac venit integral la bugetul de stat.”

       14. La articolul 112 alineatul (1), după litera x) se introduc 3 (trei) noi litere, lit. y), z) şi z-1) care vor avea următorul cuprins:

„y) conducătorul vehiculului nu are asupra sa documentul doveditor al titlului cu care este deţinut vehiculul, însoţit de o traducere legalizată în limba română, a acestuia.

z) vehiculul circulă pe drumurile publice după expirarea termenului prevăzut de art. 82 alin. (4).

 z-1) înmatricularea vehiculului este suspendată ”

15. Alineatele (2) şi (3) ale articolului 112 se modifică şi vor avea următorul cuprins:

“(2) În situaţiile prevăzute la alin.(1) lit. b), c), e), g), h1

), k), o), p), r) s), y), z) şi z-1) la reţinerea certificatului de înmatriculare sau de înregistrare, poliţistul rutier eliberează conducătorului de vehicul o dovadă înlocuitoare fără drept de circulaţie, iar în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), d), f), h), i), j), l), m), n), t) u), v) şi x) o dovadă înlocuitoare cu drept de circulaţie pentru 15 zile.

(3) În situaţiile prevăzute la alin.(1) lit. b), o), p), r), s), y), z) şi z-1)  odată cu reţinerea certificatului de înmatriculare sau înregistrare, poliţistul rutier retrage şi plăcuţele cu numerele de înmatriculare sau de înregistrare.”16. După alineatul (4) al articolul 112 se introduce un nou alineat, alin (5), cu următorul cuprins:

„(5) Certificatul de înmatriculare şi plăcuţele cu numărul de înmatriculare, reţinute pentru nerespectarea dispoziţiilor art.35 alin.(2¹), se păstrează la sediul serviciului poliţiei rutiere din care face parte agentul constatator pentru o perioadă de 5 zile lucrătoare. În situaţia în care în acest termen conducătorul vehiculului prezintă documentele, iar acestea atestă încadrarea în prevederile art.82 alin. (4) sau (4-2), certificatul de înmatriculare şi plăcuţele cu numărul de înmatriculare se restituie. În caz contrar acestea se remit autorităţii emitente.”

17. Alineatul (1-1) al articolului 113 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1-1) Titularul permisului de conducere eliberat de o autoritate străină, împotriva căruia s-a dispus suspendarea dreptului de a conduce autovehicule, poate solicita şefului poliţiei rutiere pe raza căreia a fost constatată fapta, restituirea documentului, numai după efectuarea dovezii achitării amenzii

contravenţionale, înainte de expirarea perioadei de suspendare, cu cel mult o zi lucrătoare înainte de data părăsirii teritoriului României.”

18.  Articolul 118 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 118  – (1)  Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiilor se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecatoria  în a carei rază de competenta a fost constatată fapta.

     (2)  Prin  derogare de la prevederile art. 32 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, cu modificările şi completările ulterioare, plângerea prevăzută la alin. (1) nu suspendă executarea sancţiunii amenzii contravenţionale. În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, la cererea contravenientului, instanţa de judecată poate dispune suspendarea executării sancţiunii amenzii contravenţionale până la rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti. Cererea de suspendare se judecă de urgenţă, cu citarea părţilor.

(3) Plângerea suspendă executarea sancţiunilor contravenţionale complementare. În situaţia în care pentru contravenţia săvârşită, prezenta ordonanţă de urgenţă prevede şi aplicarea sancţiunii contravenţionale complementare a suspendării dreptului de a conduce autovehicule sau tramvaie,

dovada  înregistrării plângerii depuse la judecatorie  în termenul prevăzut la alin.  (1) se prezintă de contravenient la unitatea de poliţie din care face parte agentul constatator, care efectuează menţiunile în evidenţe şi îi restituie permisul de conducere, dacă acesta a fost reţinut.

(4) Dispozitivul hotărârii definitive şi irevocabile prin care se menţine sancţiunea complementară se comunică unităţii de poliţie pe raza căreia a fost săvârşită fapta în vederea punerii în executare.

(5) Punerea în executare a sancţiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule se face de către serviciul poliţiei  rutiere competent, care înştiinţează titularul permisului de conducere cu privire la data începerii suspendării şi durata acesteia, în termen de 30 zile de la data comunicării dispozitivului hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile.

(6)În termen de 15 zile de la data înştiinţării prevăzute la alin. (5), contravenientul este obligat să prezinte la serviciul poliţiei rutiere care îl are în evidenţă pentru a preda permisul de conducere.

(7) Neprezentarea contravenientului în termenul prevazut la alin. (6), atrage majorarea de drept a perioadei de suspendare a exercitarii dreptului de a conduce cu 30 de zile.”

Art. II – Procedura de înscriere în evidenţă a autovehiculelor şi remorcilor înmatriculate în alte state se stabileşte prin ordin al ministrului afacerilor interne, în termen de 30 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Categorii
Analize GHID TOP 5

TOP 3 – Cele mai vândute mașini în cele mai mari 10 țări din UE

Chiar dacă Volkswagen Golf a fost cea mai vândută mașină în 2012, fiecare țară are propriile vedete, așa cum în România Dacia Logan și Skoda Octavia sunt preferatele publicului. Statisticile din cele mai mari 10 piețe din Europa arată diferențele de gusturi ale europenilor.

Cea mai mare piață a fost și anul trecut Germania, cu peste 3 milioane de mașini noi vândute. Marca Volkswagen a dominat piața așa cum o face dintotdeauna, iar primele 3 locuri sunt ocupate de modelele de clasă B, C și D ale acestei mărci.

Celelalte două piețe mari sunt Marea Britanie și Franța, cu aproximativ 2 milioane de mașini vândute. În fiecare dintre ele, lider de piață a fost marca reprezentativă local, cu mențiunea că în Marea Britanie nu mai există o marcă autohtonă veritabilă de mult timp, iar Ford și Vauxhall (Opel), două mărci cu proprietari americani și sedii centrale europene în Germania, sunt, de ani buni, brandurile locale.

 

1. GERMANIA: 3.082.500 unități (-2.9%)

Cea mai vândută marcă în 2012: Volkswagen (672.900 )

1. Volkswagen Golf/Jetta: 240.700

2. Volkswagen Passat: 89.300

3. Volkswagen Polo: 76.500

 

2. MAREA BRITANIE: 2.044.600 unități (+5.3%)

Cea mai vândută marcă în 2012: Ford (281.900)

1. Ford Fiesta: 109.200

2. Vauxhall Corsa: 89.400

3. Ford Focus: 83.100

 

3. FRANȚA: 1.898.700 unități (-13.9%)

Cea mai vândută marcă în 2012: Renault (343.300)

1. Renault Clio: 118.900

2. Renault Megane: 118.100

3. Citroen C3: 85.900

 

4. ITALIA: 1.402.100 unități (-19.9%)

Cea mai vândută marcă în 2012: Fiat (294.800)

1. Fiat Panda: 117.800

2. Fiat Punto: 79.700

3. Lancia Ypsilon: 44.400

 

5. SPANIA: 699.600 unități (-13.4%)

Cea mai vândută marcă în 2012: Volkswagen (62.500 )

1. Renault Megane: 30.100

2. Citroen C4: 27.800

3. SEAT Ibiza: 23.900

 

6. OLANDA: 502 500 unități (-9.6%)

Cea mai vândută marcă în 2012: Volkswagen (60.300 )

1. Renault Megane: 21.400

2. Volkswagen Polo: 18.800

3. Peugeot 107: 15.700

 

7. BELGIA: 486.700 unități (-14.9%)

Cea mai vândută marcă în 2012: Volkswagen (52.100 )

1. Volkswagen Golf: 14.500

2. Renault Megane: 13.000

3. Renault Scenic: 12.100

 

8. AUSTRIA: 336.000 unități (-5.8%)

Cea mai vândută marcă în 2012: Volkswagen (61.600 )

1. Volkswagen Golf: 14.200

2. Volkswagen Tiguan 9.400

3. Volkswagen Polo: 9.300

 

9. SUEDIA: 279.500 unități (-8.2%)

Cea mai vândută marcă în 2012: Volvo (52.700 )

1. Volvo V70: 21.800

2. Volkswagen Passat: 16.300

3. Volvo S60/V60: 14.300

 

10. POLONIA: 270.600 unități (-1.5%)

Cea mai vândută marcă în 2012: Skoda (32.200 )

1. Skoda Octavia: 15.500

2. Opel Astra: 9.000

3. Skoda Fabia: 8.900

În afara celor 10 țări, membre UE, într-un top 10 al piețelor auto din Europa ar intra și Elveția, membră a EFTA, pe locul 9.

România a făcut parte din acest neoficial Top 10 al piețelor auto din Europa, în anii de explozie a pieței auto, 2006 – 2008, însă în acest moment, nivelul pieței din țara noastră se află abia pe poziția 19 pe continent, comparabil cu Slovacia, care are doar 5 milioane de locuitori.

Statisticile piețelor auto din Europa cuprind 29 de țări monitorizate de ACEA (Asociația Constructorilor Europeni de Autoturisme). Întreaga piață (UE plus EFTA) a atins în 2012 un volum de 12.527.912 autoturisme, din care 11.298.407 mașini au fost vândute în cele 15 țări din vestul UE, iar alte 474.008 au fost vândute în țările EFTA (Elveția, Norvegia și Islanda).

ROMÂNIA: 66.436 unități (-18,7%)

Cea mai vândută marcă în 2012: Dacia (16.388)

1. Dacia Logan: 11.255

2. Skoda Octavia: 3.973

3. Dacia Duster: 3.580

 

ELVEȚIA: 328.100 unități (+2.9%)

Cea mai vândută marcă în 2012: Volkswagen (44.200 )

1. Volkswagen Golf: 12.400

2. Skoda Octavia: 10.400

3. Volkswagen Polo: 6.400 

Categorii
Analize Industrie

Fiat pregăteşte lansarea unui brand low-cost

Inspiraţi de succesul formulei Dacia, italienii de la Fiat iau în considerare lansarea unui nou brand low-cost care le-ar permite să lupte de la egal la egal cu modelele populare ale constructorului de la Mioveni.

„Îmi pun la modul cel mai serios întrebarea dacă mai este loc pe piaţă pentru un alt brand low-cost, gen Dacia.” a declarat Sergio Marchionne, CEO Fiat, citat de publicaţia Automotive News.

Constructorul italian a mai luat de câteva ori în considerare lansarea unui sub-brand dedicat pieţelor emergente. Planul nu a primit niciodată undă verde din pricina îngrijorărilor legate de şansele reale de succes ale unui asemenea proiect. Profitabilitatea şi ascensiunea meteorică a rivalilor de la Dacia a dat însă o lecţie usturătoare de marketing unor branduri mult mai titrate, printre care se numără şi Fiat.

Numele noii mărci a fost o altă sursă de dezbatere. Printre siglele aflate în discuţie s-a numărat inclusiv brandul defunct Innocenti, cumpărat de Fiat în 1990 şi celebru pentru modelul Mini, desenat de Bertone şi produs din 1974, pe o platformă preluată sub licenţă chiar de la Mini Morris. O altă variantă a fost combinarea unor cifre sau litere ce sugerează simplitatea şi onestitatea noilor produse, nume precum ABC sau 123. Totuşi, şeful Fiat minimalizează importanţa alegerii unui nume cât mai potrivit cu putinţă: „În acest segment, clienţii nu cumpără un anumit brand, ci cel mai redus preţ posibil.”

Proiectul mărcii low-cost revine în prim-plan, odată cu pretenţiile lui Marchionne de a repoziţiona Fiat ca un brand aspiraţional, compus din două noi familii de maşini semi-premium, derivate din modelele iconice 500 şi Panda.

Preţurile de bază ale noilor maşini low-cost nu vor depăşi 7.450 de euro, iar varianta asamblării acestora în Europa nu este luată în calcul de Marchionne. Pentru a reduce la maxim costurile, producţia ar urma să aibă loc în afara Europei. Şeful Fiat este convins că nu ar putea face profit cu un model produs în ţara natală sau în orice alt stat din UE.

Fiat nu este singurul constructor care pregăteşte introducerea unui brand low-cost ca răspuns la succesul Dacia. Nissan va relansa marca Datsun pe pieţele din Rusia, Asia şi India, din 2014, iar Volkswagen ar putea produce maşini ieftine sub o nouă siglă, în China, decizia finală urmând să fie luată anul acesta.

Categorii
Analize Piata Auto

APIA propune introducerea unui impozit anual bazat pe gradul de poluare și eliminarea Programului Rabla

APIA, organizația ce reunește constructorii și importatorii de automobile, a confirmat declinul pieței auto în 2012, pe baza cifrelor de livrări ale membrilor săi. APIA propune, pentru stoparea declinului, o serie de măsuri pe care presa le-a susținut intens în ultimii ani: introducerea unui impozit anual pe mașini care să fie proporțional cu gradul de poluare și oprirea Programului Rabla în cel mult 2-3 ani. Dar în același timp susține introducerea timbrului de mediu în forma propusă de Ministerul Mediului.

Pentru moment, APIA propune un Program Rabla mai concentrat, cu o perioadă mai scurtă de aplicare, o sumă mai mare acordată pentru casare și condiții mai dure pentru vânzarea cupoanelor. „În 2-3 ani Programul Rabla ar trebui să dispară, deoarece produce distorsiuni în piață” a declarat Brent Valmar, vicepreședinte APIA și director general Porsche România. De asemenea, APIA susține actualul timbru de mediu, propus de guvern, dar susține că ar trebui dublat, în scurt timp, de un impozit anual care s descurajeze deținerea de mașini vechi, poluante. Cele două idei au fost discutate și propuse de Autobis și de alți jurnaliști, în mai multe rânduri, fără ecou însă din partea celor implicați, la momentul respectiv.

Livrările de mașini confirmă – și depășesc destul de mult – cifrele anunțate anterior de Serviciul de Înmatriculări din MAI. Membrii APIA au livrat în 2012 un total de 72.179 autoturisme, în scădere cu 23,7% față de volumul facturat în anul anterior. Totalul depășește cu aproximativ 6.000 de mașini volumul de autoturisme noi înmatriculate (66.436 autoturisme înmatriculate), cea mai mare parte din diferență fiind dată de exporturile private făcute de unii dealeri.

Din punctul de vedere al industriei de automobile, cea care este formată din uzinele Dacia și Ford, plus furnizorii de componente, producția de vehicule s-a ridicat în 2012 la 337.765 unități, în creștere ușoară de la 335.232 unități în 2011. Rezultatele vin atât de la pornirea producției Ford, care a contribuit cu circa 30.500 de automobile, dar mai ales de la Dacia, care a înregistrat o producție de 307.152 vehicule, într-un an în care a anunțat și vânzări-record la nivel global. Mare parte din aceste vânzări globale provind chiar din România, fiind trimise pe piețele externe 300.402 mașini, la care se adaugă cele 30.540 de automobile exportate de Ford. Compania americană a vândut pe piața din România un volum foarte mic din producția de la uzină, în schimb a vândut destul de bine modelele importate.

Din punct de vedere al vânzărilor propriu-zise, cele mai bine clasate mărci au fost cele care s-au impus în ultimii ani, de criză. Dacia rămâne marca cea mai apreciată de clienții români, fiind urmată de Volkswagen și Skoda. Grupul Porsche acaparează, de altfel, o cotă foarte mare din piața auto, cu toate mărcile sale, fiind și cel mai mare importator de automobile din România.

Mărcile premium sunt singurele care au reușit să vândă mai mult decât anul trecut, dovedind astfel că segmentul de clienți din zona premium nu mai este atât de influențat de criză. O dovadă în plus este și clasamentul pe segmente, unde clasa E, cea a limuiznelor executive, este una din cele două cu vânzări mai bune decât anul trecut, cealaltă fiind cea a MPV-urilor.

Categorii
Analize Piata Auto

Dacia, pe locul cinci în topul vânzărilor din Franţa, depăşeşte Ford, Opel şi Toyota

Franţa rămâne cea mai mare piaţă de desfacere pentru Dacia. Vânzările companiei s-au apreciat cu 9,9% în ianuarie, în ciuda declinului general de peste 15% al pieţei locale, cifrate la 124.952 de unităţi, cel mai scăzut nivel din ultimii 15 ani.

În total, Dacia a livrat 7.623 de maşini şi s-a clasat pe locul cinci în clasamentul general, depăşind mărci mult mai titrate precum Toyota, Ford sau Opel. Doar favoriţii locali, Renault, Peugeot, Citroen, precum şi germanii de la Volkswagen au reuşit să vândă mai multe maşini decât Dacia.

Cota de piaţă a constructorului de la Mioveni a crescut de la 4,72% la 6,1%. Performanţa este cu atât mai notabilă, cu cât Ford, Chevrolet sau grupul PSA au anunţat scăderi apreciabile de 35,3%, 21,2%, respectiv 16,7%. Livrările companiei mamă Renault continuă să scadă (-7,4%), iar singurele branduri care au mai anunţat rezultate pozitive în ianuarie sunt Hyundai şi Kia, cu un plus de 21,2%.

Motorul succesului este noua generaţie Sandero, clasată pe locul patru în topul celor mai vândute modele din Franţa, înaintea lui Renault Megane, Volkswagen Polo, Citroen C4 şi chiar a noului Volkswagen Golf. Cu 3.683 de unităţi vândute, modelul autohton rămâne, astfel, unul dintre cele mai de succes din clasa sa, fiind întrecut doar de noul Renault Clio, Peugeot 208 şi Citroen C3, ocupantele primelor trei poziţii ale topului vânzărilor de pe piaţa franceză, luna trecută.

Categorii
Analize Piata Auto

Dacia, pe locul cinci în topul vânzărilor din Franţa, depăşeşte Ford, Opel şi Toyota

Franţa rămâne cea mai mare piaţă de desfacere pentru Dacia. Vânzările companiei s-au apreciat cu 9,9% în ianuarie, în ciuda declinului general de peste 15% al pieţei locale, cifrate la 124.952 de unităţi, cel mai scăzut nivel din ultimii 15 ani.

În total, Dacia a livrat 7.623 de maşini şi s-a clasat pe locul cinci în clasamentul general, depăşind mărci mult mai titrate precum Toyota, Ford sau Opel. Doar favoriţii locali, Renault, Peugeot, Citroen, precum şi germanii de la Volkswagen au reuşit să vândă mai multe maşini decât Dacia.

Cota de piaţă a constructorului de la Mioveni a crescut de la 4,72% la 6,1%. Performanţa este cu atât mai notabilă, cu cât Ford, Chevrolet sau grupul PSA au anunţat scăderi apreciabile de 35,3%, 21,2%, respectiv 16,7%. Livrările companiei mamă Renault continuă să scadă (-7,4%), iar singurele branduri care au mai anunţat rezultate pozitive în ianuarie sunt Hyundai şi Kia, cu un plus de 21,2%.

Motorul succesului este noua generaţie Sandero, clasată pe locul patru în topul celor mai vândute modele din Franţa, înaintea lui Renault Megane, Volkswagen Polo, Citroen C4 şi chiar a noului Volkswagen Golf. Cu 3.683 de unităţi vândute, modelul autohton rămâne, astfel, unul dintre cele mai de succes din clasa sa, fiind întrecut doar de noul Renault Clio, Peugeot 208 şi Citroen C3, ocupantele primelor trei poziţii ale topului vânzărilor de pe piaţa franceză, luna trecută.