Istoria stiintei este presarata de figuri care au indraznit sa mearga impotriva a ceea ce era considerat de neatins, chiar si in vremuri in care incercarea de a contribui cu noi perspective era considerata un act pedepsit. Unul dintre aceste personaje este, fara indoiala, Copernic.
Nicolae Copernic a fost un cleric si astronom polonez din secolele al XV-lea si al XVI-lea care a revolutionat pentru totdeauna ideea noastra despre Cosmos si a pus bazele a ceea ce este cunoscuta sub numele de revolutia stiintifica, care a fost continuata un secol mai tarziu de Galileo Galilei si mai tarziu de Isaac Newton, printre altii.
Intr-o perioada in care Biserica domina in totalitate lumea, Copernic a indraznit, fiind el insusi cleric, sa propuna o teorie care mergea impotriva a tot ceea ce se credea si care submina stalpii religiei. Copernic a spus ca Pamantul nu este centrul Universului, ci ca se invarte in jurul Soarelui.
Aceasta si alte descoperiri incredibile la acea vreme il fac pe Copernic sa fie considerat nu numai parintele astronomiei, ci si motorul schimbarii care ne-ar permite sa intelegem locul nostru in Univers. Copernic a facut ca stiinta sa bata teologia. Si in articolul de astazi vom aduce un omagiu figurii sale .
Biografia lui Nicolaus Copernic (1473 – 1543)
„Stiind ca stim ceea ce stim si stiind ca nu stim ceea ce nu stim, aceasta este adevarata cunoastere.”
Nicolae Copernic a fost un cleric si astronom polonez care si-a dedicat intreaga viata observarii cerului. Datele pe care le-a colectat de-a lungul anilor l-au ajutat sa realizeze ca Pamantul se invarte in jurul Soarelui, si nu invers, asa cum se credea la acea vreme. Abordarea teoriei heliocentrice si alte descoperiri incredibile (pe care le vom analiza in acest articol) au fost intruchipate in marea sa lucrare: „Despre revolutiile orburilor ceresti”.
Primii ani
Nicolaus Copernic s-a nascut la 19 februarie 1473 in orasul Thorn , in Polonia de astazi. Era cel mai mic dintre cei patru copii care avea doi negustori bine pozitionati la nivel social. Copernic, deci, sa nascut intr-o familie bogata.
A primit o buna educatie pana cand, la doar 10 ani, tatal sau a incetat din viata. La acea vreme, unchiul sau matern, episcopul catedralei unui oras din Polonia, a decis sa aiba grija de baiat pentru ca acesta sa-si poata continua pregatirea academica.
In 1491 si la varsta de 18 ani, Copernic a intrat la Universitatea din Cracovia, unde a studiat stiinte umaniste. La terminarea studiilor, insa, s-a mutat in Italia. Acolo, in anul 1497, a inceput sa studieze Dreptul Canonic, disciplina in care se dezvolta reglementarea juridica in cadrul Bisericii.
In timp ce Italia era in plina Renastere, tanarul Copernic a devenit interesat de pictura, filozofie, medicina si, mai ales, astronomie. De fapt, in timp ce studia Dreptul in Italia, si-a gasit adevarata pasiune: descoperirea Cosmosului.
Din acest motiv, dupa ce a fost pregatit mai bine de un deceniu in Italia si a absolvit deja Drept canonic si doctorat in Astronomie, in 1503, s-a intors in Polonia pentru a lucra ca cleric in catedrala din Frombork, orasul in care a avut locuia cu unchiul sau.
Viata profesionala
Copernic, din 1503 pana in 1510, a lucrat in Catedrala Frombork ca administrator al eparhiei. Cu toate acestea, a avut timp sa studieze cerul noptii de pe unul dintre turnuri. Din acest motiv, in 1507 a inceput sa dezvolte teoriile care sa-l faca celebru.
Studiile sale asupra cerului l-au facut sa realizeze ca nu era posibil ca Soarele sa se invarteasca in jurul Pamantului, dar ca Pamantul trebuia sa fie cel care se invarte in jurul Soarelui. Cu toate acestea, nu a putut gasi prea multe dovezi care sa-si confirme ipoteza. Din fericire, un secol mai tarziu avea sa soseasca Galileo, dovedind ca Copernic avea dreptate.
In 1512 a murit unchiul sau, care ii daduse functia de duhovnic in catedrala. In orice caz, Copernic a continuat ca om bisericesc si a inceput sa se formeze si in economie, ceea ce l-a determinat sa publice, in 1528, un foarte important tratat de reforma monetara.
Cu toate acestea, ceea ce l-a interesat cu adevarat pe Copernic era astronomia, asa ca a combinat acest lucru cu continuarea studiilor pe care le incepese in 1507. A publicat cateva manuscrise in care propunea teoria heliocentrica, care incalca cel mai pur principiu al religiei, si anume ca Pamantul. era centrul Universului.
El a trimis aceste manuscrise unor astronomi renumiti, care au fost uimiti de descoperirile sale. Acest lucru l-a facut pe Copernic sa castige o mare reputatie in lumea astronomiei. Cu toate acestea, de teama de consecintele pe care le-ar putea avea publicarea studiilor sale, Copernic nu a vrut sa le faca publice.
In 1536 si-a incheiat marea sa lucrare: „Despre revolutiile orburilor ceresti”. In aceasta carte s-au aflat toti stalpii care sa puna bazele astronomiei moderne, deoarece nu s-a sustinut doar ca Pamantul se invarte in jurul Soarelui, ci ca aceasta intoarcere a fost finalizata o data pe an si ca, la randul sau, Pamantul se intoarce in jurul sau in fiecare an. 24 de ore, pe langa multe alte descoperiri care sunt valabile si astazi.
Toate acestea, care astazi ni se par atat de evidente, la vremea lui, acum aproape 500 de ani, au fost o adevarata revolutie. Copernic ar schimba totul cu aceasta carte. Dar inca ii era frica de critici si de ceea ce va gandi Biserica, din care facea parte.
Din fericire, in 1541, Copernic a fost vizitat de un astronom foarte apreciat al zilei, Georg Joachim von Lauchen, unul dintre putinii care au primit o copie a cartii. Uimit de descoperirile sale si obsedat de tot ce iese la iveala, acest astronom a reusit sa-l convinga pe Copernic sa publice lucrarea.
Au decis sa tipareasca cartea spunand ca ceea ce se spunea in ea este o simpla ipoteza. In acest fel necazurile au fost salvate. La cateva saptamani dupa publicarea cartii, la 24 mai 1543, Copernic a murit in urma unui accident vascular cerebral, un sindrom neurologic cu debut brusc care provoaca paralizie cerebrala si musculara.
Din fericire, a avut timp sa-si publice opera, o lucrare care avea sa schimbe pentru totdeauna nu numai lumea astronomiei, ci si modul nostru de a vedea Cosmosul .
Cele 6 contributii principale ale lui Copernic la stiinta
Copernic nu numai ca a revolutionat complet viziunea pe care o aveam asupra Universului si a locului pe care il ocupam in el, dar si a lasat in urma o mostenire pe care alte figuri foarte importante din istoria stiintei ar fi preluat-o pentru a ne avansa cunostintele despre tot ceea ce ne inconjoara.
1. Teoria heliocentrica
Fara indoiala, marea contributie a lui Copernic este aceasta. Si este ca intr-un moment in care era de neconceput sa ne imaginam ca Pamantul nu era centrul Universului, Nicolae Copernic, datorita cercetarilor sale, a afirmat ca Pamantul nu era altceva decat o alta planeta care se invarte in jurul Soarelui. Aceasta s-a dovedit o schimbare absoluta de paradigma. Un secol mai tarziu, Galileo avea sa confirme aceasta teorie.
In orice caz, el credea ca toate planetele au urmat o cale perfect circulara in jurul Soarelui. Acest lucru, pana in prezent, este dovedit ca nu este cazul, deoarece Pamantul si celelalte planete din Sistemul Solar urmeaza cai eliptice.
2. Revolutia Copernicana
Vorbim de revolutia copernicana pentru ca Copernic a fost cel care a pus bazele nu numai pentru astronomia moderna, ci si pentru stiinta in general. Teoria heliocentrica a lui Copernic a dat nastere fizicii clasice, care a fost continuata de figuri precum Galileo, care va descrie mai detaliat miscarile planetelor in jurul Soarelui si Newton, care va prezenta legile miscarii si gravitatiei universale. Toate acestea nu ar fi fost posibile fara studiile lui Copernic.
3. Alinierea planetelor
Una dintre principalele contributii ale lui Copernic a fost stabilirea unei noi conceptii despre alinierea planetelor. Si este ca la acea vreme, pe langa faptul ca se credea ca se invart in jurul Soarelui, lucru pe care Copernic a negat cu celebra sa teorie, se credea ca toate planetele se invart cu aceeasi viteza.
Copernic si-a dat seama ca, cu cat raza orbitei planetei era mai mare, cu atat se invartea mai lent in jurul Soarelui. Mercur se invartea mult mai repede decat Saturn, de exemplu. Merita mentionat ca nici Uranus, nici Neptun nu fusesera inca descoperite in acel moment.
Astazi se stie ca acest lucru se datoreaza faptului ca, cu cat distanta de la Soare este mai mare, cu atat atractia gravitationala suferita de planeta este mai mica, ceea ce se traduce printr-o viteza de rotatie mai mica. Prin urmare, lui Mercur ii ia 58 de zile pentru a face ocolul Soarelui si Neptun, cel mai indepartat, 165 de ani.
4. Miscarea de rotatie a Pamantului
Pana atunci, se credea ca ciclul zilei si noptii se datora revolutiilor pe care Soarele le facea in jurul Pamantului, care ramanea perfect statica. Copernic, spunand ca Pamantul este cel care se invarte in jurul Soarelui, a trebuit sa rezolve problema de ce Soarele a rasarit si a apus in fiecare zi. Pentru a-l explica, el a spus ca Pamantul se invarte in jurul sau cu un ciclu de 24 de ore (acum stim ca este exact 23 de ore si 56 de minute). Aceasta, care ni se pare atat de evidenta, a fost o adevarata revolutie.
5. Un an este echivalent cu o revolutie in jurul Soarelui
Copernic nu numai ca a sustinut ca Pamantul se invarte in jurul Soarelui, ci ca se roteste in asa fel incat fiecare an reprezenta o revolutie. Aceasta miscare de rotatie a Pamantului este evident confirmata. Din acest motiv, Copernic a fost important si in reforma calendarului iulian, care a avut probleme in acest sens. Datorita lui Copernic, de-a lungul anilor, s-a stabilit calendarul gregorian, care este cel pe care il folosim astazi
6. Nici Soarele nu este centrul Universului
Copernic a spus ca Pamantul si celelalte planete se invart in jurul Soarelui, dar asta nu inseamna ca intregul Cosmos se invarte. De fapt, Copernic spunea ca celelalte stele de pe cer erau fixe (pana in ziua de azi stim ca nicio stea, nici macar Soarele, nu este fixa, deoarece se misca in jurul galaxiei in care se afla) si ca nu se invarteau. in jurul Soarelui si mult mai putin in jurul Pamantului. In ciuda dificultatilor de a le studia, Copernic a spus ca sunt structuri independente. Cu alte cuvinte, Copernic nu numai ca a afirmat ca Pamantul nu se afla in centrul Universului; dar nici macar Soarele nu era.